În una din zilele primăverii în minte îmi tot „colinda” un catren dintr-un cântec al Mirabelei Dauer: Veniți, privighetoarea cântă si liliacul e-nflorit,/ Cântați, nimic din ce e nobil, suav si dulce n-a murit./ Dar dintre flori și dintre stele, nimica nu va fi clintit,/ Veniți, privighetoarea cântă si liliacul e-nflorit! L-am luat drept o provocare în căutarea unui spectacol al naturii cu sunete sublime și miresme suave. Primăvara e tocmai și anotimpul potrivit de a înțelege mai bine cum toate pornesc și urmează cursul firesc, de admira și de a pătrunde în tainele naturii. Când culorile și miresmele „te înnebunesc”, iar mercurul din termometre „stă în asediu” şi se lasă rugat să coboare măcar un pic, iar capul ţi se învârte de-atâtea grade dăruite cu multă amabilitate de astrul zilei (e luna mai, e începutul, iar temperaturile o cam iau razna, când scriu aceste rânduri), o evadare într-o oază de frumuseţe e ca un balsam. Am ales un loc cu mult verde, un loc în care razele soarelui își fac loc printre ramuri și flori – Dendrariul. Acesta se află în sectorul Buiucani al Chișinăului.
De cum intri, sute de petunii viu colorate te salută și te privesc de parcă s-ar bucura că ai o întâlnire cu frumosul. Din primii pași înțeleg că plimbarea la Dendrariu poate fi și o sărbătoare, o sărbătoare în care se bucură ochii, dar și sufletul. Cele peste 80 de ha, aflate în valea râulețului Durleşti, între străzile Ion Creangă, Vasile Lupu, Eugen Сoca şi Alexei Şciusev sunt parte a unei lumi de vis, a unui paradis.
De fiecare dată când ajung aici constat că Dendrariul este locul unde te încarci de o energie, pe alocuri, inexplicabilă, este locul care nu are cum să te lase rece, mai degrabă rămâi mut în fața culorilor, aromelor. Aici, la întâlnirea cu aromele și culorile, e timp de meditație, de răsfoit pagini de istorie, de răspuns la întrebări existențiale. De alfel, parcul are 45 de ani, or a fost fondat în 1973, pe locul fostei Grădini Botanice. Acum aici sunt peste o mie de tipuri şi forme de plante, arbori și arbuști. Cine ajunge aici, la Dendrariu, spațiul în care pot fi simțite toate anotimpurile, poate admira plante aduse de pe întreg globul. Dendrariul este sub protecția statului și are statut de instituţie cu activitate ştiinţifică şi social-culturală.
Acum mai bine de două decenii, în 1997, a devenit membru al Asociaţiei Internaţionale a Grădinilor Botanice de Conservare a mediului cu sediul la Richmond, Virginia, SUA.
Oricine deschide portița acestuia, rămâne ore bune pentru a contempla alpinariul, rocariul, lacurile artificiale cu cascade sau fântânile arteziene.
Dendrariul este un loc minunat pentru toată lumea – de la unii care vor să se odihnească, până la alții care ar dori să descopere tainele diferitor plante.
Potrivit site-ului Dendrariului, aici există sectoare cu elemente ale vegetaţiei forestiere din Moldova. Totodată, este bogată colecţia de seminţe de legume, seminţe oleaginoase, rozacee ş.a. Colecţia de conifere numără mai mult de 50 de denumiri din zone floristice diferite ale globului.
Parcul este casă bună pentru Magnolie, Arborele de Lalea, Metasequoia, ba chiar și Ginkgo biloba. Dintre speciile lemnoase rare pentru Moldova la Dendrariu mai cresc: molidul de Canada, bradul Douglas, chiparosul de Arizona sau zadă, bradul Fraier, pinul galben, pinul flexibil, chiparosul stardust, arţarul Mono, arţar trident, dud japonez și altele.
Primăvara când dau în floare magnoliile, cireșii, vișinii, liliecii, perii sau prunii decorativi, aleile sunt pline de oameni dornici de a sta la sfat cu natura.
Am observant oameni care iau în brațe copacii, discută cu florile, privesc cu drag castanii plini de candelabre albe și parfumate, adulmecă mirosul delicat și plăcut de liliac, se opresc la gingașii nuferi și suavele căldărușe (un fel de flori ce au o formă specifică, de clopoţei cu pinteni).
Îm general plimbările în natură, inclusiv prin Dendrariu, fortifică sistemul imunitar, inima şi, în egală măsură, psihicul.
De altfel, și creativitatea prinde aripi în sânul naturii, și dorința de viață capătă tot mai mult contur.
Alte detalii pe: natura.md
Categorii:CĂLĂTORII ECO
Eu, călătorul 
Lasă un răspuns