Pentru că suntem în perioada Postului Mare, până la Sărbătoarea Învierii, marcată în acest an pe unu mai, vă voi propune mai multe destinații spirituale. Cred că cei care sunt pasionați de călătorii, dincolo de faptul că sunt sau nu ortodocși, vor găsi ceva interesant. Fie că e vorba de istorie, tradiție, artă, cultură – oricine descoperă lucruri aproape sufletului, rațiunii, ochiului…
Prima destinație e Mănăstirea Bârsana. Mii de oameni îşi îndreaptă paşii de Soborul Sfinţilor 12 Apostol spre una din cele mai faimoase mănăstiri din Maramureş – Bârsana. Mănăstirea Bârsana „cucereşte” chiar de la intrare. O poartă maramureşeană stă deschisă pentru cei dornici de a cunoaşte această vatră de spiritualitate românească. Ochii mi se opresc asupra unui imens turn, din care, la ora când am ajuns, se făcea auzit un frumos dangăt de clopote.
Mai multă lume se îndrepta spre impresionanta biserică de lemn a Mănăstirii Bârsana pentru a participa la Vecernie. Sfântul locaş este unui care „te îmbrăţişează” cu „privirea sa galeşă” de la înălţimea de 57 de metri. De fapt, acesta este în topul celor mai înalte biserici de lemn din Europa.
În biserică, la primul nivel, mai mulţi creştini se roagă. O măicuţă tânără citeşte dintr-o carte, iar vocea-i cristalină pune stăpânire pe întregul locaş. La nivelul doi miroase a pictură proaspătă. Culorii vii, înscrieri în slavonă şi un decor splendid – e un tablou feeric. E ceva care te provoacă să te gândeşti la începuturile acestei vetre de spiritualitate din Maramureş.
De altfel, complexul monastic de aici este unul relativ nou. În 1993 a fost pusă temelia noii biserici de la Mănăstirea Bârsana. Rând pe rând, au fost ridicate: Altarul de vară, Agheasmatarul, Casa Maicilor, Casa Artistului, Casa Duhovnicului, Arhondaricul, Muzeul etc.
Însă, pornirea vieţii monahale anume pe acest loc, unde acum se află Mănăstirea Bârsana, e veche, de peste şase secole. Totuşi, istoricii declara apariţia în arealul spiritual în anul 1390.
Că Maramureşul este parte de românime care a pus la loc de cinste credinţa neamului o arată şi sutele de exponate de la Muzeul Mănăstirii, inaugurat la 29 iunie 2005. Aici pot fi văzute adevărate perle ortodoxe – manuscrise şi cărţi sfinte din secolele XVI – XIX, icoane vechi. Tot aici sunt expuse obiecte de artă populară locală.
Biserica de lemn de la Bârsana se află la câţiva kilometri de Mănăstire (localitatea se întinde de-a lungul Izei pe o distanţă de şapte kilometri). Aceasta datează cu anul 1711 şi are Hramul „Intrarea Maicii Domnului în Biserică”. Se spune că aceasta a aparţinut cândva Mănăstirii Bârsana. Alături de alte şapte biserici de lemn din Maramureş a fost inclusă în decembrie 1999 pe lista de patrimoniu cultural mondial UNESCO.
Călătoria de la Chișinău până la Bârsana, județul Maramureș, durează în jur de opt ore și jumătate. Cei care au luat decizia de a porni pot urmări traseul AICI. Mănăstirea Bârsana oferă și cazare, detalii AICI . La fel, pot fi găsite oferte de cazare AICI . Drum bun!
Categorii:Spiritualitate
Eu, călătorul 
Lasă un răspuns