Pe cărări de Luceafăr (FOTO)

În miez de ghenar poezia de dor de Eminescu umple văzduhul. E luna în care dorim mai mult ca niciodată să-i cunoaştem opera, să i-o înţelegem, să mergem la locurile care poartă pecetea marelui poet. Eminescu ne cheamă la Ipoteşti, Botoşani, Cernăuţi…

DSCF1048Ipoteştii lui Eminescu se află în judeţul Botoşani, în comuna care poartă numele poetului, la vreo opt kilometri de centrul judeţean. Oricine îşi propune să vadă locurile pline de farmec eminescian găseşte uşor drumul. Deşi e un sat românesc ca multe altele, la Ipoteşti vin zilnic zeci, sute de oameni. Încărcătura locului e mare datorită lui Mihai Eminescu. Este chiar emoţionant să intri în casa care aminteşte de marele poet, în bisericuţa familiei Eminovici, în sfântul locaş zidit în memoria lui Eminescu…

Doi salcâmi bătrâni stau de veghe lângă casa familiei Eminovici. Bătrâni, dar vor să ţină pasul cu timpurile şi istoria, or au fost şi ei martori ai trăirilor eminesciene. Casă e una mică, dar destul de primitoare. Aici sunt păstrate doar câteva piese originale care au aparţinut familiei: masă cu şase scaune îmbrăcate în piele de Cordoba, un dulap Biedermeier, farfurii de porţelan, linguriţe de argint, cărţi din bibliotecă, fotografii, icoane etc. Din păcate am văzut doar o piesă piesă care a aparţinut lui Mihai – cutia pentru machiaj.

Familia Eminovici a avut şi o bisericuţă, care se mai păstrează şi astăzi. Sfântul locaş cu hramul Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil a fost construit din lemn la începutul secolului al XIX-lea. Mai târziu, acesta e reconstruit din lemn şi vălătuci şi acoperit cu şindrilă, iar pereţii sunt tencuiţi şi văruiţi cu alb. Aici sunt oficiate slujbe doar de patru ori pe an: la 15 ianuarie (aniversarea naşterii poetului), la 15 iunie (comemorarea morţii acestuia), de Înălţarea Domnului şi la 8 noiembrie (de hramul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil). În spatele bisericii se află patru morminte ale Eminovicilor: Gheorghe şi Raluca – părinţii poetului, Nicu şi Iorgu – doi dintre fraţi. La mormântul mamei este un tei, sădit de Mihai la moartea acesteia, în 1876.

La 15 iunie 1939, când s-au împlinit 50 de ani de la moartea poetului, a fost sfinţită o biserică, ridicată la iniţiativa istoricului Nicolae Iorga si scriitorului Cezar Petrescu.

DSCF1086 DSCF1025 DSCF1052DSCF1031 DSCF1033 DSCF1014 DSCF1072 DSCF1073  DSCF1056 DSCF1066

Următorul popas e la Botoşani – un oraş plin de Eminescu. Numit de Nicolae Iorga „Florenţa României”, acesta se află la peste 250 de kilometri de Chişinău. Poetul Gellu Dorian afirma acum câţiva ani că Botoşaniul nu este cunoscut şi promovat la nivelul potrivit. Însă, cine vrea să cunoască oraşul care a dat culturii şi ştiinţei un număr imens de personalităţi, cu certitudine, şi-ar dori să ajungă. Este de-a dreptul emoţionant să hălăduieşti pe uliţe pe care odinioară se plimbau – Alexandru Grigore Ghica, Nicolae Iorga, Mihai Eminescu, Grigore Antipa, Octav Băncilă, Gheorghe Avramescu, Alexandru Graur şi alţii. Cel mai mult, însă, Botoşaniul aminteşte de Luceafărul poeziei româneşti – Mihai Eminescu.

Biserica „Uspenia” („Adormirea Maicii Domnului”) din centrul istoric al Botoşaniul atrage zilnic sute de pelerini. Şi asta pentru că este una din cele mai vechi şi a fost ctitorită la 1552 de către Elena Rareş, soţia voievodului Petru Rareş. Totodată, e un loc de încărcătură eminesciană, or, aici a fost botezat viitorul mare poet al românilor. Un alt loc ce aminteşte de Eminescu este clădirea Primăriei de Botoşani, construită la sfârşitul secolului al XVIII-lea. Aici a fost un timp sediul Tribunalului, unde Mihai Eminescu, din octombrie 1864 şi până în martie 1865, a lucrat în calitate de copist.

Mai mulţi arbori contemporani cu Eminescu sunt în Parcul ce-i poartă numele (odinioară Grădina Publică „Vârnav”, amenajată la 1869). Acum 80 de ani a fost amplasat bustul lui Mihai Eminescu, executat de sculptorul Ion Georgescu.

Mai multe instituţii de la Botoşani poartă numele poetului. În una din perlele arhitecturale ale oraşului se află Biblioteca Judeţeană „Mihai Eminescu”, o clădire din secolul al XIX-lea.

O importantă instituţie de cultură din Botoşani, la fel atrage o mulţime de iubitori de frumos. E vorba de Teatrul „Mihai Eminescu”.

La Botoşani mai există un colegiu, un bulevard, un liceu şi o librărie, toate numite „Mihai Eminescu”.

DSCF0992 DSCF0973  IMG_4988 DSCF0971 DSCF0951

IMG_4875 IMG_4877 IMG_4905 IMG_4906

Oricine va urma „traseul eminescian” inevitabil va ajunge şi la Cernăuţi, localitate aflată la vreo 350 de km de Chişinău. În frumoasa citadelă din Bucovina furată venim mai întâi pe strada Mihai Eminescu, 1. Aici, în anii dominaţiei austriece, se afla Liceul la care şi-a făcut studiile (1858-1863) viitorul mare poet al românilor. O plăcuţă şi un basorelief amintesc acest lucru.

În centrul vechiului Cernăuţi, într-un mic scuar, în preajma Pieţei „Vasile Alecsandri” de odinioară, astăzi Piaţa Teatrului, este statuia lui Mihai Eminescu, instalată în anul 2000.

Urme eminesciene mai sunt la Cernăuţi. Nu poţi să vii în bătrâna citadelă şi să nu treci pe la Casa lui Aron Pumnul, ilustrul profesor al poetul Mihai Eminescu. Aceasta e situată chiar pe strada Aron Pumnul, în partea istorică a Cernăuţului. În curte este bustul lui Mihai Eminescu, instalat acum mai bine de două decenii.

„Îmbracă-te în doliu, frumoasă Bucovină,/ Cu cipru verde-ncinge antică fruntea ta;/ C-acuma din pleiada-ți auroasă și senină/ Se stinse un luceafăr, se stinse o lumină,/ Se stinse-o dalbă stea!”. E versul pe care mi l-am amintit atunci când am ajuns la Cimitirul Horecea, acolo unde-şi află somnul de veci cel mai iubit profesor al lui Eminescu – Aron Pumnul.

Monumentul acestuia a fost ridicat la 1886, de către Societatea pentru Cultură şi Literatură Română din Bucovina.

Bătrânul oraş de pe Prut mereu te provoacă să cauţi dacă a mai rămas ceva românesc în el. Şi acel ceva, oricât de mic, de neînsemnat, de fără de valoare pentru cei care s-au trezit peste noapte stăpâni, face ca inima românului să tresalte.

IMG_2711 IMG_2715 IMG_2641Picture 128

Urmează „dulcele târg al Ieşilor”, aflat la 150 de km de Chişinău. La bătrânul tei, de peste 300 de ani, se opreşte mai fiecare. Se spune că la umbra acestuia Eminescu a scris cele mai frumoase poezii. De asta şi copacul este cunoscut drept Teiul lui Eminescu – un simbol al oraşului şi o atracţie pentru turişti. La bustul din faţa teiului, mai ales pe 15 ianuarie (ziua naşterii poetului) şi pe 15 iunie (ziua morţii), admiratorii aduc flori.

În Parcul Copou, acum mai bine de 20 de ani, a fost inaugurat un muzeu care poartă numele poetului. În colecţiile acestuia se află ediţii ale creaţiei eminesciene, copii şi originale ale tuturor fotografiilor legate de viaţa şi activitatea poetului şi un pian nemţesc, care a aparţinut surorii poetului, Aglaia.

În diferite muzee ale Iaşiului sunt păstrate mai multe obiecte de valoare care au aparţinut lui Eminescu. La Casa Pogor, care este şi sediul Muzeului Literaturii Române, se află ceasul de aur, cu monogramă, primit de la tatăl său, precum şi un inel de aur cu piatră de rubin. La Casa Dosoftei, secţia de literatură veche a Muzeului Literaturii Române, este un Hronograf de secolul al XVIII-lea, cu sublinierile lui Eminescu.

În curtea faimoasei Mănăstiri „Trei Ierarhi” în 1997 a fost instalat bustul poetului, care un timp a şi locuit într-una din chilii. Renumiţii Plopi fără soţi ai lui Eminescu se află în zona Bucium a Iaşiului.

IMG_4210 IMG_4211 (2) IMG_4212 IMG_4213 (2) IMG_9125 IMG_0007 IMG_0008 IMG_0010 IMG_0015 IMG_0049

Traseul eminescian e unul de-a dreptul fascinant, iar dacă aţi ales să păşiţi pe cărările de odinioară ale marelui poet, atunci e bine să ajungeţi şi la Mănăstirile Agapia, Văratic, Neamţ, în Rezervaţiile „Codrii de Aramă” şi „Pădurea de Argint” (locuri descrise cu multă vervă de Mihai Eminescu în „Călin (file de poveste)”, la Bucureşti, la Blaj, la Viena sau Berlin.



Categorii:ALTFEL DE CĂLĂTORII

Etichete:, , , , , , , , , ,

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Țărăncuța Veselă

Bine-ai venit la mine-n sat!

Gânduri Despletite

Viață, cum te-aș încânta, să rămân mereu așa... (Simion Ghimpu)

diabuga.wordpress.com/

www.diabugadesign.ro

Fotografie, viata si frumos

Claudia Sofron blog

%d blogeri au apreciat: