Au trecut 97 de ani de la Marea Unire. Generația noastră a aflat prea târziu despre evenimentul de glorie al neamului românesc. Bunicii nu ne spuneau de teama politrucilor vremii, iar părinții nici nu știau despre această pagină de aur. După ce norii grei ai sovietismului năuc au fost dați la o parte, am început să răsfoiesc cu nesaț cărțile în care se spunea despre Unirea de la 1918. Îmi doream să văd locurile în care au fost spuse cuvinte tari pentru istoria neamului românesc, însă cel mai mult visam să ajung în capitala unirii tuturor românilor – Alba Iulia. În zi de unu decembrie vă propun să cunoașteți ALBA IULIA – locul în care atunci când rostești unire de trec emoții de nedescris.
Dorința de a ajune în orașul MARII UNIRI dă peste cap orice urme de oboseală. Cele aproape zece ore de drum trec neobservate, mai ales când ai alături de tine oameni care vorbesc cu mare dragoste, cu mari trăiri despre evenimentul de la 1918.
Cam 650 de kilometri, atât am parcurs de la Chișinău până în orașul MARII UNIRI. Traseul poate fi urmărit AICI. Am ales o cale mai lungă pentru că am vizitat și alte locuri frumoase și pline de istorie. Cei grăbiți pot ajunge și mai repede la Alba Iulia. Sugestii AICI și AICI.
Alba Iulia e plină de perle istorice, culturale și arhitecturale. Potrivit DIGI 24, capitala de suflet a românilor, s-a transformat spectaculos în anii care au trecut de la Marea Unire. Clădirile unde s-a scris istoria la 1918 atrag mii de turişti din toată lumea în fiecare an.
Simbolul oraşului, simbolul României Mari, este Sala Unirii. Cei 1.228 de delegați au luat aici decizia istorică de unire a Transilvaniei, Banatului, Crișanei și a Maramureșului cu Romania.
Capitala Marii Uniri este astăzi un orăşel cochet care se mândreşte cu cea mai mare şi mai frumoasă cetate medievală din Sud Estul Europei. Miile de turişti fotografiază încântaţi fortăreaţa restaurată. Alba Iulia avea o cu totul altă înfăţişare la 1 Decembrie 1918. Era împărțită în două zone distincte, una închisă de ziduri groase, care proteja instituţiile și locuinţele celor înstăriţi, şi alta destinată oamenilor de rând.
Puţini ştiu că oraşul a găzduit şi o premieră culturală pentru România. Potrivit istoricului Tudor Roșu de la Muzeul Național al Unirii, în ciuda faptului că era mic şi că nu era o asezare urbană dezvoltată, exista totuşi o viaţă culturală intensă la Alba Iulia, în sensul că aici a avut loc, în 1898, prima proiecţie cinematografică din Transilvania.
După 97 de ani de la Marea Unire, Alba Iulia are altă faţă arhitectonică şi o populaţie mult mai mare.
„La 1918 Alba Iulia mai era doar un mic orăşel de provincie, cu o populaţie sub 10 mii de locuitori. Era în primul rând garnizoană, era un oraş militar, iar vechea vatră a oraşului se mutase în zona oraşului de jos, ceea ce numim azi oraşul de jos”, precizează Tudor Roșu.
Timpul nu a adus numai schimbări în bine însă. Unele simboluri ale oraşului nu mai sunt.
Este şi cazul Hotelului Hungaria care a fost demolat, în locul lui construindu-se un bloc de locuinţe.
Alte clădiri au rezistat însă unui secol care a trecut peste ele.
Dacă la începutul secolului XX în Palatul Justiţiei funcţiona Tribunalul, astăzi în clădire îşi au sediul Prefectura, Consiliul Judeţean şi Curtea de Apel. Aspectul nou al oraşului îl dă mai ales cartierul Cetate. S-a născut odată cu un proiect de construcții masive care a dat la sfârșitul anilor 1980 forma de astăzi a Cetăţii Unirii, notează colegii de la DIGI 24.
Catedrala Reîntregirii de la Alba Iulia este o perlă a ortodoxiei româneşti din capitala Marii Uniri. Aceasta stă de veghe la credinţa neamului de mai bine de nouă decenii. Impunătoare, plină de lumină, aceasta este mult mai mult decât o Casă a Domnului, o Casă a credinţei adevărate, ea este simbolul unităţii româneşti.
Catedrala de la Alba Iulia a fost zidită 1921-1922. La 15 octombrie 1922, a avut loc încoronarea Regelui Ferdinand I şi a Reginei Maria. Potrivit documentelor, acest eveniment vine să confirme actul istoric de la unu decembrie 1918 – Marea Unire.
Arhitectural sfântul locaş din inima Transilvaniei urmează tradiţia românească, având elemente din timpul domnitorilor munteni Matei Basarab şi Sfântul Constantin Brâncoveanu.
Cei care ajung aici rămân uluiţi de pictura deosebită, dar şi de diversele inscripţii comemorative. Astfel, putem citit şi reţine evenimente importante din istoria şi cultura neamului românesc. Pe plăci sunt înscrise momente precum: Tipărirea pentru prima dată în limba română a Noului Testament la 1648; Unirea de la 1600, înfăptuită de Mihai Viteazul; Martiriul lui Horea, Cloşca şi Crişan de la 1784; Refacerea unităţii spirituale şi bisericeşti a românilor din 1948.
Pe catapeteasma impunătoare sunt şi icoane cu Sfinţii Ierarhi ai Transilvaniei: Ilie Iorest (1640-1642) şi Sava Brancovici (1656-1683) şi ale Cuvioşilor Visarion Sarai, Sofronie de la Cioara şi Nicolae Oprea de la Sălişte.
Mai multe fotografii din orașul Marii Uniri – Alba Iulia pot fi admirate AICI.
LA MULȚI ANI, ROMÂNIA!
Categorii:ALTFEL DE CĂLĂTORII
Eu, călătorul 
Lasă un răspuns